Dan Goia – consultanta logistica, stivuitoare si echipamente depozit

consultanta logistica, stivuitoare si echipamente depozit

Depozitarea si manipularea marfurilor

DEPOZITAREA

1. Rolul si locul depozitarii in activitatea firmei

Din punct de vedere tehnic, depozitarea presupune existenta unor spatii special amenajate pentru primirea materialelor si produselor de tot felul. Efectiv integrata in sistemul logistic al unei intreprinderi, depozitarea faciliteaza viteza de desfasurare a activitatilor logistice si usureaza fluxul materiilor prime, materialelor si produselor de la sursa la destinatie.

La inceput depozitarea era privita ca un rau necesar, crescand costurile distributiei produselor, fara a contribui semnificativ la cresterea valorii oferite consumatorilor. Accentul a fost pus succesiv pe productie, vanzari si produs. Importanta depozitarii, ca activitate creatoare de valoare pentru client a fost evidentiata abia odata cu impunerea orientarii catre consumator, specifica marketingului.

Depozitarea a devenit parte integranta a unor sisteme moderne de gestiune precum JIT ( Metoda „Just in Time”). Aceasta tehnica urmareste in principiu reducerea stocurilor de materiale si produse.

Anii ’70 au marcat preocupari pentru aplicarea noilor tehnologii in domeniul depozitarii. Echipamentele moderne de manipulare a marfurilor si dezvoltarea unor metode moderne de ambalare au fost repede imbratisate de responsabilii cu managementul spatiilor de depozitare.

In anii ’80 accentul s-a mutat asupra proiectarii si amenajarii spatiilor de depozitare, pentru ca in anii ’90 preocuparile de eficientizare a activitatilor de depozitare sa se focalizeze asupra aplicatiilor tehnologiei informatiei, precum codul cu bara si schimburile electronice de date.

2. Functiile depozitarii

Dintre functiile depozitarii cu implicatii directe asupra eficientei de ansamblu a logisticii, ducand la scaderea costurilor logistice totale amintim urmatoarele:

  • Consolidarea transporturilor
  • Formarea sortimentelor de marfuri
  • Facilitarea unor operatii specifice
  • Corelarea temporara a cererii cu oferta

O a doua categorie de functii ale depozitarii au implicatii asupra serviciilor oferite clientilor, dintre care cele mai importante sunt:

  • Formarea stocurilor conjuncturale
  • Formarea sortimentelor de marfuri
  • Suportul productiei
  • Asigurarea prezentei pe piata

3. Principiile operationale ale depozitarii

Odata stabilita necesitatea folosirii unui depozit, urmatorul pas logic consta in proiectarea acestuia. In proiectarea unui depozit trebuie avute in vedere:

a)      utilizarea la maximum a suprafetei utile;

b)      eficientizarea miscarii materialelor;

c)      planificarea modalitatilor in care marfurile vor fi depozitate.

a) Utilizarea la maxim a suprafetei utile

In proiectarea unui depozit trebuie considerate aspecte precum numarul de etaje ale depozitului, inaltimea depozitului si fluxul bunurilor in spatiile de depozitare. In mod ideal un spatiu de depozitare va avea un singur nivel, pentru a usura operatiile de manipulare a produselor si a economisi resurse importante.

Indiferent de suprafata ocupata, in proiectarea depozitului se va urmari folosirea la maximum a volumului respectiv a inaltimii acestuia. Majoritatea depozitelor au o inaltime cuprinsa intre 6-10 m, dar inaltimea depozitelor moderne, automatizate poate ajunge la 24 de m. Folosirea unor rafturi sau a altor echipamente specifice face posibila depozitarea pe verticala a marfurilor, utilizand la maximum suprafata de depozitare.

In proiectarea depozitelor trebuie de asemenea sa se tina seama de fluidizarea fluxului marfurilor in spatiile de depozitare, indiferent de gradul de incarcare a acestora. In general acesta presupune ca produsele sa fie descarcate din mijloacele de transport la un capat al depozitului, depozitate in zona centrala si livrate la celalalt capat al depozitului, asa cum rezulta din figura nr.

b) Eficientizarea manipularii materialelor

Eficienta in manipularea materialelor implica doua aspecte:

-         marfurile sa fie manipulate de un numar cat mai mic de ori, pe distante cat mai mari;

-         realizarea unor economii de scara, ceea ce implica preferinta pentru manipularea concomitenta a unor loturi sau cantitati cat mai mari dintr-un anumit produs.

c) Planificarea modalitatilor in care marfurile vor fi depozitate

In proiectarea unui depozit trebuie sa se tina cont de specificul marfurilor depozitate, indeosebi de volumul si de greutatea acestora. Produsele voluminoase vor fi depozitate la marginea interioara a suprafetelor de depozitare, in vecinatatea culoarului de transfer al marfurilor, astfel incat distanta pe care sunt manipulate sa fie minima. Produsele de volum redus vor fi depozitate la nivelele superioare de depozitare, volumul si greutatea mica facilitand manipularea cu usurinta a acestora.

Produsele grele vor fi depozitate in apropiere de sol, pentru a minimiza costurile cu manipularea lor. Produsele de densitate scazuta ocupa in general un volum mare, putand fi insa depozitate atat la nivelul solului cat si pe rafturile superioare. Produsele marunte pot necesita rafturi sau sertare de depozitare.

MANIPULAREA MARFURILOR

1. Rolul si locul manipularii marfurilor in activitatea firmei

Manipularea marfurilor este o functie logistica ce nu se bucura de autonomie, fiind intalnita si la nivelul celorlalte functii logistice. De exemplu, activitatile de transport presupun manipularea marfurilor sau materialelor. In lipsa unor astfel de operatiuni, incarcarea, descarcarea mijloacelor de transport si in cele din urma transportul nu ar fi posibil. Cu toate ca operatiile de manipulare se regasesc la nivelul mai multor functii logistice, depozitul constituie locul unde sunt realizate majoritatea operatiilor de manipulare[1][9].

Managementul firmei a devenit in ultimul timp sensibil la costurile operatiilor de manipulare a marfurilor la nivelul unui depozit. Acestea sunt intre cele mai ridicate costuri logistice datorita volumului mare de munca implicat.

Desi operatiile de manipulare se bucura de putin timp de beneficiile automatizarii, multe operatii se desfasoara inca manual sau mecanizat, determinand un nivel scazut de productivitate a muncii.

2. Alternative in manipularea marfurilor

Alternativele strategice de manipulare a marfurilor aflate la dispozitia firmei privesc optiunea pentru sisteme: a)             mecanizate;

b)        semiautomatizate;

c)         automatizate;

d)        informatizate.

a) Manipularea mecanizata a marfurilor

Echipamentele de manipulare din aceasta categorie pot fi grupate in carucioare, motostivuitoare si benzi rulante.

Carucioarele manuale au fost primele utilaje de manipulare a marfurilor. Ele sunt folosite si azi pentru deplasarea marfurilor de masa redusa pe distante scurte. Manipularea unui volum mai mare de marfuri impune folosirea unor carucioare motorizate, unele dintre acestea sunt proiectate sa transporte si operatorul, in timp ce in cazul altora operatorul se deplaseaza in fata sau in spatele caruciorului. Carucioarelor motorizate le poate fi atasata o remorca, ceea ce mareste considerabil volumul marfurilor ce pot fi manipulate.

O alta categorie de echipamente care asigura manipularea mecanizata a marfurilor este cea a paletilor rulanti. Denumiti si paleti pe roti, ei sunt de fapt o combinatie intre carucioare si paleti.

Motostivuitoarele sunt echipamente esentiale manipularii paletilor si containerelor. Pe langa transportul marfurilor, motostivuitoarele pot deplasa marfurile si in plan vertical, ridicand paletii la inaltimi mari si asigurand in acest fel o utilizare eficienta a spatiului de depozitare.

Cabinele deplasabile sunt proiectate pentru ridicarea marfurilor la inaltimi mari, cand distanta redusa intre randuri nu permite folosirea motostivuitoarelor. In unele cazuri aceste utilaje sunt dotate cu cabine pentru operator, care se deplaseaza odata cu marfurile. Avantajul acestor echipamente este ca ofera posibilitatea identificarii continutului unor paleti depozitati la mare inaltime.

In sfarsit, macaralele pentru depozitare sunt fixate intre doua sine, una situata la sol si una pe tavanul constructiei. Ele permit ridicarea unor incarcaturi de 2 tone la peste 20 de m inaltime.

b) Manipularea semiautomatizata a marfurilor

Cele mai comune echipamente de manipulare semiautomatizata sunt sistemele de vehicule ghidate automat (VGA) si benzile rulante.

VGA-urile indeplinesc aceleasi operatiuni de manipulare ca si carucioarele pe sina, dar spre deosebire de acestea nu necesita un operator. Costul de operare a acestor sisteme este mai mic decat in cazul unor sisteme care presupun prezenta unui operator uman.

In ce priveste benzile rulante, ele asigura un flux continuu al marfurilor deplasate, spre deosebire de celelalte utilaje care realizeaza o deplasare individuala. Benzile rulante reprezinta de asemenea cea mai ieftina modalitate de asigurare a deplasarii marfurilor. In plus, folosirea benzilor rulante permite operatiuni de grupare[2][10], sortare sau acumulare a marfurilor, facilitand formarea sortimentelor de marfuri sau derularea altor operatiuni precum etichetarea sau ambalarea produselor.

c) Manipularea automatizata a marfurilor

Tehnologia necesara manipularii automatizate a marfurilor exista de mai bine de 20 de ani. Costurile ridicate au impiedicat insa folosirea conceptului pe scara larga. La noi deocamdata nici macar nu se intrevede aplicarea in practica a acestui concept.

d) Manipularea informatizata a marfurilor

Este un concept nou, care nu a depasit inca faza de testare. Atractivitatea conceptului este data de combinarea avantajelor sistemelor automatizate cu cele oferite de flexibilitatea manipularii mecanice a marfurilor, cu investitii mult mai mici decat in cazul unui depozit automatizat. Proiectul unui astfel de depozit este similar cu cel al unui depozit mecanizat. Manipularea marfurilor se face cu motostivuitoare controlate de echipamente electronice moderne.

In cazul acestor depozite planificarea operatiilor de depozitare se realizeaza automatizat de catre un calculator performant. Fiecare motostivuitor dispune de un microprocesor propriu si de echipamente de comunicatie care ii permit o legatura permanenta cu unitatea centrala care dispune ce operatii trebuie efectuate de fiecare motostivuitor in parte.

3. Consideratii speciale privind manipularea marfurilor

In mod firesc, manipularea materialelor are ca scop asigurarea deplasarii marfurilor de la punctele de receptie la punctele de expediere a acestora. Cu toate acestea, in stabilirea unei strategii de manipulare a marfurilor trebuie avute in vedere si manipularea marfurilor in conditiile unei distributii inverse a marfurilor. Unele cazuri de distributie inversa au un caracter exceptional. De exemplu, retragerea de pe piata a unui produs care s-a constatat ca dauneaza sanatatii este o ipostaza rar intalnita. In alte cazuri distributia inversa este un proces continuu, desfasurat uzual. Este vorba mai ales de returnarea ambalajelor, o practica devenita curenta azi pentru multe afaceri.

Oricare ar fi insa situatia, conceperea unei strategii de manipulare trebuie sa ia in calcul manipularea marfurilor si ambalajelor returnate. Solutia cea mai eficienta consta in manipularea manuala sau mecanizata a acestora, in functie de necesitati.

 


2 responses to “Depozitarea si manipularea marfurilor

  1. radi adrian December 2, 2011 at 7:53 pm

    foarte bun materialul.problema este ca am nevoie de niste bibliografie pentru o tema de licenta foarte asemanatoare. ma poti ajuta?

    • admin December 16, 2011 at 8:29 am

      • T. Sbora, D. Şerban, T. Nistorescu – Sistemul unitar al transporturilor, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1984

      • A. Melnic, M. Iancovici-Wolf,
      S. Pavelescu, A. Osain – Sisteme de transport, Editura CD PRESS, Bucureşti, 2007

      • T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea, C. Straistari – Tehnologia organizării transportului de mărfuri, ciclu de prelegeri, Chişinău, UTM 2007

      • N. Boteanu – Instalaţii de ridicat şi transportat, note de curs, Craiova, 2007

      • Monitorul Oficial – Legislaţie în domeniul transporturilor

      • M. Poenaru, G. Rurac, P. Ormenişan – Exploatarea autovehiculelor, Editura EDP Bucureşti, 1977

      • D. Ignat – Exploatarea autovehiculelor, Editura Tehnică, 1964

      • C. Dobrică, R. Damian – Exploatarea comercială auto, Editura Tehnică, Bucureşti 1964

      O parte din literatura in acest domeniu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: